De ce a crescut întreținerea la bloc și ce poți face

Întreținerea a crescut, în primul rând, din cauza liberalizării prețurilor la energie: plafonarea la electricitate pentru consumatorii casnici s-a încheiat la 30 iunie 2025, iar cea la gaze naturale, la 31 martie 2026. La asta s-au adăugat taxa de carbon (din 1 ianuarie 2026) și impozitele locale mai mari, recalculate prin Legea 239/2025. Un apartament de 3 camere, cu consum mediu de 250 kWh/lună, ajunge acum la 275-400 lei doar pe curent, față de 170-200 lei înainte de liberalizare.

Cât a crescut prețul la energie electrică?

La creșterea de bază s-a adăugat și majorarea TVA-ului standard, de la 19% la 21%, din 1 august 2025, aplicată inclusiv pe energia electrică.

Cât a crescut prețul la gaze?

Vechea plafonare, de 0,31 lei/kWh, în vigoare prin OUG 6/2025, a expirat la 31 martie 2026. De la 1 aprilie 2026, prețul pentru consumatorii casnici rămâne reglementat, dar printr-un mecanism nou, valabil până la 31 martie 2027 - nu o liberalizare completă, ca la electricitate. Ofertele publicate după 1 aprilie 2026 arată creșteri variabile față de vechiul plafon, în funcție de furnizor și zona de distribuție - diferențele dintre oferte au ajuns să conteze mai mult decât înainte, când prețul era unic pentru toți.

Ce alți factori au împins întreținerea în sus?

• Taxa de carbon - aplicată din 1 ianuarie 2026, adaugă un cost suplimentar acolo unde blocul folosește combustibili fosili pentru încălzire;
• Impozitul local - valoarea impozabilă standard a crescut cu aproape 80% prin Legea 239/2025, iar unii proprietari plătesc chiar dublu față de anul anterior;
• Apa și salubritatea - tarifele au crescut și ele, independent de energie, în majoritatea orașelor.

Ce poți verifica tu, concret, în lista de plată?

Lista de întreținere trebuie să arate separat cotele pentru fondul de rulment și fondul de reparații, plus modul de repartizare a costului cu energia termică - pe suprafață sau pe consum individual, dacă blocul are repartitoare. Verifică dacă apar taxe noi nejustificate, cere adeverința anuală privind soldul fondurilor și compară factura de energie termică a asociației cu tariful oficial al furnizorului local - diferențele mari, nedecontate clar, sunt un semnal să ceri explicații în adunarea generală. Verifică și dacă administratorul a recalculat cotele-parte indivize corect după eventuale modificări de suprafață (extinderi, unificări de apartamente), pentru că o eroare acolo distribuie costurile inegal între vecini.

Ce poți face, pe termen scurt, ca să reduci nota de plată?

Fără investiții mari, câteva măsuri chiar contează: reducerea temperaturii din locuință cu un grad taie consumul de energie pentru încălzire cu aproximativ 5-7%; radiatoarele acoperite de mobilier sau perdele lungi pierd o parte din căldura utilă; garniturile uzate la geamuri și uși lasă aer rece să intre, exact ca o fereastră întredeschisă permanent. Dacă blocul are repartitoare de costuri, verifică periodic că citirile transmise corespund cu ce arată contorul propriu - erorile de transmisie sau de citire manuală sunt frecvente și se corectează greu retroactiv.

Soluția radicală, la care se gândesc mulți când vine factura de iarnă, e debranșarea de la termoficare. Se poate, dar nu oricum: cere aprobare, acordul vecinilor pe pereții și planșeele comune și, chiar după debranșare, continui să plătești cota-parte pentru încălzirea spațiilor comune.

Poate scădea întreținerea de aici înainte?

Structural, singura pârghie reală e reducerea consumului, nu prețul unitar, care rămâne dependent de piață. Anveloparea termică a blocului, finanțată integral prin PNRR „Valul Renovării” (cererea o depune primăria, la inițiativa asociației, nu proprietarul individual), poate reduce factura la încălzire cu 30-40%. Pe termen scurt, singura variabilă pe care o controlează fiecare proprietar e propriul consum.

Cauți un apartament unde întreținerea să nu fie o surpriză? Verifică certificatul energetic și tipul de încălzire înainte să faci oferta - vezi anunțurile active.