Scoaterea din circuitul agricol 2026: tarife și procedură

Terenul agricol e protejat prin lege, iar „scoaterea din circuitul agricol" e procedura prin care primește dreptul de a fi folosit altfel decât agricol. Se aprobă de direcția pentru agricultură județeană, costă un tarif pe metru pătrat care se plătește la Fondul de ameliorare a fondului funciar, și, cel mai important, nu deschide singură drumul către o casă.

Poți construi o casă pe teren agricol extravilan?

Nu. E cea mai costisitoare neînțelegere legată de acest subiect, iar textul legii e categoric. Articolul 92 alineatul (1) din Legea fondului funciar 18/1991 spune că „amplasarea construcțiilor de orice fel [...] pe terenuri agricole din extravilan [...] este interzisă".

Există excepții, la alineatul (2), dar numai pe terenurile de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate și numai pentru o listă închisă de obiective: cariere și balastiere, construcții agricole și servicii conexe, adăposturi de animale, sere și solare, obiective de utilitate publică, anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole, acvacultură, lucrări de îmbunătățiri funciare, infrastructură. Locuința individuală nu figurează în listă. Singurul lucru apropiat sunt imobilele cu destinație agroturistică, și acelea doar pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene.

Așadar, drumul corect nu e „scot terenul din circuitul agricol și construiesc", ci trecerea terenului în intravilan, iar acolo regulile s-au înăsprit considerabil în 2026.

Cât costă în 2026?

Tarifele se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, indexat anual cu inflația. Pentru 2026 se aplică Ordinul 10 din 21 ianuarie 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 52 din 23 ianuarie 2026, cu un coeficient de inflație de 7,3%:

Calculul e simplu: suprafața în metri pătrați înmulțită cu tariful indexat. Pentru 500 mp de clasa a III-a, tariful e 500 × 3,219 = 1.609,50 lei. Valorile se aplică până la 31 decembrie 2026 și se reindexează după publicarea coeficientului de inflație.

Același tarif se plătește și pentru introducerea terenului agricol în intravilan, integral, nu redus.

Definitiv sau temporar?

Scoaterea temporară se aprobă pentru 2 ani, cu plata a jumătate din tarif, și se poate prelungi cu încă 2 ani, tot cu jumătate de tarif, din motive justificate. La expirare, terenul trebuie redat la clasa de calitate și categoria de folosință anterioare, în termen de un an; dacă nu, direcția pentru agricultură dispune lucrările pe cheltuiala tarifului depus.

Tariful, ca regulă, nu se restituie. Excepțiile sunt limitative: nu s-a emis decizia, nu s-a emis avizul de clasă de calitate, nu s-a aprobat introducerea în intravilan sau nu s-a emis autorizația de construire.

Cine aprobă și în cât timp?

Competența depinde de suprafață, nu de clasa de calitate:

Pentru terenurile de până la 1 ha, decizia sau nota de completare se emite în 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului. Pentru obiectivele de energie regenerabilă există un termen special de 45 de zile, cu acord tacit la depășire.

Ce acte cere dosarul?

Documentația se depune la direcția pentru agricultură județeană și cuprinde, în esență:

• cererea, actul de identitate sau certificatul ONRC, procura dacă e cazul;
• actul de proprietate și acordul proprietarului, în original;
• extras de carte funciară pentru informare și extras de plan cadastral, nu mai vechi de 30 de zile (vezi ghidul despre extrasul de carte funciară);
• certificatul de urbanism și planul de încadrare în zonă (vezi certificatul de urbanism, PUZ și PUD);
• studiul pedologic și agrochimic pentru încadrarea în clase de calitate, întocmit de oficiul județean de studii pedologice sau de o persoană atestată de minister;
• avizul tehnic ANIF;
• nota de calcul întocmită de direcția județeană și dovada plății tarifului;
• memoriul tehnic și procesul-verbal de verificare în teren.

Viile și livezile cer în plus autorizație de defrișare. Tariful se plătește într-un cont dedicat al Fondului de ameliorare a fondului funciar, deschis pe numele ministerului la Trezoreria municipiului București.

Scoatere, schimbare de categorie sau introducere în intravilan?

Sunt trei operațiuni distincte, cu autorități și efecte diferite, iar confuzia dintre ele costă timp și bani:

Ce s-a schimbat din 25 august 2026

Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea 169/2026) a intrat în vigoare la 25 august 2026 și a abrogat vechea lege a autorizării construcțiilor și pe cea a amenajării teritoriului. Legea fondului funciar 18/1991 nu a fost abrogată, dar Codul schimbă trei lucruri care contează direct aici:

• Funcțiunea din documentațiile de urbanism prevalează asupra destinației terenului stabilite potrivit Legii 18/1991 (art. 14 alin. 3).
• În intravilan, scoaterea din circuitul agricol se face prin autorizația de construire, temporar sau definitiv (art. 167 alin. 5). Nu mai e o procedură separată acolo.
• Cea mai severă schimbare, art. 151 alin. (7): „Extinderea teritoriului intravilan în afara zonelor de urbanizare sau dezurbanizare stabilite prin planul urbanistic general poate fi realizată numai prin documentații de urbanism inițiate de autoritatea publică."

Ultima merită citită de două ori. Înseamnă că un proprietar privat nu mai poate iniția singur un PUZ de extindere a intravilanului dacă terenul lui nu se află deja într-o zonă de urbanizare marcată în planul urbanistic general al comunei. În afara acestor zone, singura cale rămâne ca primăria să inițieze documentația.

Care e ordinea corectă, dacă vrei să construiești?

1. Certificat de urbanism de la primărie, înainte de orice avans. Acolo afli dacă terenul e într-o zonă de urbanizare din PUG, ceea ce decide dacă proiectul e posibil sau nu.
2. Studiu pedologic și agrochimic pentru clasa de calitate, plus avizul tehnic ANIF.
3. PUZ de introducere în intravilan, sau așteptarea unei actualizări de PUG, cu avizul prealabil al ministerului agriculturii și plata tarifului integral.
4. Hotărâre de consiliu local de aprobare a documentației, urmată de transmiterea ei la oficiul de cadastru.
5. Autorizație de construire, prin care terenul agricol din intravilan se scoate din circuitul agricol (vezi autorizația de construire pentru o casă).

Costurile suplimentare de echipare cad, de regulă, pe investitorul privat: Codul condiționează extinderea intravilanului de capacitatea tehnică și financiară a primăriei de a asigura infrastructura.

Ce faci dacă ai construit deja fără aprobare?

Aici sunt două răspunderi paralele, iar sursele online le amestecă des.

Pe latura fondului funciar, fereastra de regularizare cu tarif triplat, deschisă prin Legea 186/2017 și prelungită prin Legea 287/2020, s-a închis la 12 decembrie 2025. În acest moment nu există un mecanism de intrare în legalitate. Sancțiunea pentru amplasarea unei construcții în extravilan fără aprobările legale e amendă de 10.000 până la 20.000 lei pentru persoane fizice, iar beneficiarului nu i se mai aprobă scoaterea din circuit a altor terenuri timp de 10 ani de la constatare.

Pe latura urbanismului, Codul a deschis o fereastră până în august 2027: autorizația de regularizare, care acoperă în regim permanent doar locuințele unifamiliale P sau P+1 de maximum 150 mp desfășurați, anexele și închiderile de balcoane, iar temporar și alte categorii. Taxele sunt de zece ori valoarea normală, iar impozitul pe clădirile neregularizate se majorează cu 100%.

Atenție la capcană: autorizația de regularizare cere respectarea reglementărilor urbanistice aplicabile. O casă ridicată în extravilan nu le respectă, deci regularizarea nu o poate salva decât dacă terenul e între timp introdus în intravilan cu funcțiune de locuire. Detalii în ghidul despre construcția fără autorizație și intrarea în legalitate.

Pajiștile permanente au regim separat, mai dur

Dacă terenul e pajiște permanentă, regula nu e un tarif mai mare, ci o interdicție: scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor din extravilan este interzisă, prin OUG 34/2013. Excepțiile, toate cu avizul ministerului, privesc obiectivele declarate de utilitate publică, capacitățile de energie regenerabilă, infrastructura de comunicații, apărarea, resursele minerale și reconstituirea dreptului de proprietate. Locuința nu apare nicăieri.

În plus, pentru o parte dintre excepții, beneficiarul e obligat să recupereze din terenuri neproductive o suprafață egală cu cea scoasă din circuit. Schimbarea categoriei de folosință a pajiștilor fără aprobările legale se sancționează cu amendă de 5.000 până la 10.000 lei, plus desființarea lucrărilor și aducerea terenului la starea inițială.

Cauți teren pe care chiar se poate construi? Vezi anunțurile de terenuri și cere certificatul de urbanism înainte de a plăti orice avans. Diferența dintre intravilan și extravilan e explicată în ghidul despre cumpărarea unui teren intravilan sau extravilan.