Sechestrul pe imobil: ce înseamnă, cum îl verifici, cum se ridică

Un sechestru pe imobil înseamnă că proprietarul nu mai poate vinde, ipoteca sau înstrăina liber acel imobil, pentru că un creditor sau o autoritate a cerut „înghețarea" lui până la clarificarea unei datorii sau a unui litigiu. Există trei tipuri, cu reguli diferite - asigurător, din executare silită și penal - dar toate au același efect practic: imobilul apare cu o sarcină în cartea funciară și nu se poate vinde curat până nu e ridicat.

Ce tipuri de sechestru există?

Cum apare sechestrul în cartea funciară?

Indiferent de tip, sechestrul se notează în partea C a cărții funciare - secțiunea de sarcini, alături de ipoteci, interdicții de înstrăinare și litigii. Din momentul notării, sechestrul devine opozabil oricui: chiar dacă proprietarul ar reuși să vândă „pe ascuns", cumpărătorul preia imobilul cu sarcina atașată, pentru că partea C e publică și oricine o poate verifica înainte de a plăti un avans. Vezi și ghidul despre cartea funciară și extrasul CF.

Poți vinde un imobil sechestrat?

Practic, nu - sau nu fără riscuri majore. Notarul verifică extrasul de carte funciară înainte de autentificare și, dacă vede un sechestru activ în partea C, nu autentifică vânzarea până nu e ridicat (sau, la unele forme de executare silită, până nu există acordul explicit al executorului). Un act semnat cu încălcarea sechestrului e lovit de nulitate - creditorul care l-a obținut poate cere anularea vânzării, indiferent de buna-credință a cumpărătorului.

Cum verifici dacă un imobil are sechestru înainte să cumperi?

Ceri extrasul de carte funciară pentru informare (online, ~20 lei) și citești atent partea C. Orice mențiune de „sechestru asigurător", „sechestru instituit conform Codului de procedură fiscală" sau „măsură asigurătorie" e un semnal de oprire - nu continua fără să afli exact ce datorie sau proces stă în spate și dacă vânzătorul are un plan realist să o stingă înainte de semnare. Pentru restul verificărilor obligatorii, vezi ghidul despre verificările juridice înainte de cumpărare.

Cum se ridică un sechestru?

• Plata datoriei - cea mai directă cale: odată stinsă suma (plus dobânzi/penalități), creditorul sau organul fiscal cere radierea din cartea funciară.
• Garanție înlocuitoare - la sechestrul asigurător, debitorul poate cere ridicarea dacă depune o garanție îndestulătoare, în locul imobilului.
• Cauțiune nedepusă de creditor - dacă instanța a condiționat sechestrul asigurător de o cauțiune, iar creditorul nu o depune la termenul fixat, sechestrul se desființează de drept.
• Contestație admisă sau hotărâre definitivă favorabilă - dacă procesul se termină în favoarea proprietarului, sechestrul cade.

În toate cazurile, radierea efectivă din cartea funciară cere o cerere la OCPI, însoțită de dovada stingerii - chitanță, ordonanță de ridicare sau hotărâre judecătorească definitivă.

Ce se întâmplă dacă nu plătești și sechestrul rămâne?

Sechestrul asigurător sau fiscal nu vinde singur imobilul - doar îl blochează. Dacă datoria rămâne neplătită, procedura poate trece la pasul următor: executarea silită efectivă, cu evaluare și licitație publică. Pașii, termenele și cum te aperi ca debitor sunt detaliate în ghidul despre executarea silită a locuinței.

Un imobil fără sarcini se vinde mai rapid și la un preț mai bun. Vezi anunțurile cu situație juridică verificată sau cere extrasul de CF înainte de orice avans.